Dacă ar fi să aleg un film reprezentativ cultului consumului excesiv din ultima vreme, Platforma, în regia lui Galder Gaztelu-Urrutia s-ar încadra de minune. Desigur, am mai avut în trecut pelicule care să trateze acest subiect într-o oarecare măsură, cum ar fi Dawn of the Dead (1978) al lui George Romero, care se lega de obsesia cumpărăturilor de mall prin integrarea unei armate de morţi vii prinşi într-un astfel de loc, neavând linişte şi cotrobăind pe la vitrinele magazinelor.

Adaptat după romanul lui Margaret Mitchell, Pe aripile vântului spune o poveste de dragoste imposibilă plasată în perioada Războiului Civil American – ce a început cu scopul eliberării de sub sclavie a persoanelor de culoare, subjugate încă de pe vremea primilor colonişti.

Când am auzit de producţia serialului Westworld, nu numai că am fost încântat de conceptul unui parc cu tema Vestului Sălbatic, dar şi de echipa din spatele acestuia. Avem o producţie marca HBO, coprodus cu Warner Brothers, la cârma căreia stau Jonathan Nolan împreună cu soţia sa, Lisa Joy.

Încă de mic am fost vrăjit de nemărginita lume a filmului. Nu vedeam în ele doar nişte imagini înşirate fără rost pentru a-ţi prăji creierul, ci remarcam o oportunitate de a spune poveşti noi într-un mod cu totul diferit. Cinematografia fiind o artă relativ tânără, încă se află în dezvoltare şi cum depinde mult de tehnologia vremii, întotdeauna se găsesc metode noi prin care cineaştii îşi pot spune poveştile.